Întindere de apă neagră,
Ce văzul nu cuprinde,
Arhipelaguri de lumină,
Vulcani și Atlantide.
Un ochi mizer cerșește,
Cu pleoapele căuș,
Dar tot ce prinde-n ele,
Sunt coji fără albuș.
Prin sfincteru-i cromatic,
Stoarce materie gri,
Dar clarul Lunii varsă,
Doar lacrimi pe hârtii.
Cu Soarele-ntre gene,
Prin sita lor îl cerne,
La urmă ce rămâne,
Sunt apele eterne.
Ce văzul nu cuprinde,
Arhipelaguri de lumină,
Vulcani și Atlantide.
Un ochi mizer cerșește,
Cu pleoapele căuș,
Dar tot ce prinde-n ele,
Sunt coji fără albuș.
Prin sfincteru-i cromatic,
Stoarce materie gri,
Dar clarul Lunii varsă,
Doar lacrimi pe hârtii.
Cu Soarele-ntre gene,
Prin sita lor îl cerne,
La urmă ce rămâne,
Sunt apele eterne.