Showing posts with label iluzie. Show all posts
Showing posts with label iluzie. Show all posts

Friday, July 13, 2012

Si ingerii se spovedesc: Cassiel

Pământule în veac rătăcitor,
Tăiș rebel din coasta neclintirii,
Condei vandal pe-obrazul firii,
Ce gri e-al slavei tale nor!

Desprinși de tot din cercul lor,
De crunt recul al răzvrătirii,
Pogoară mieii omenirii,
Mânați de-un cântec de izvor.

În jos chemați stăruitor,
Cu gravitatea fericirii,
La genocidul viscolirii,
Ca fulgi de nea răspund în cor.

Baloane grase cu motor,
Pocnind de gazul amăgirii,
Pe vântul rău al nesimțirii,
Își fac din pântec propulsor.

Nicicând șezând așa cum vor,
Pe partitura prăbușirii,
Lăcuste-n holda împlinirii,
Își sapă drum spre abator.

Pământule în veac rătăcitor,
Tăiș rebel din coasta neclintirii,
Condei vandal pe-obrazul firii,
Ce roș e-al slavei tale nor!

Wednesday, March 7, 2012

Scandal Mitic in Parnas: Apolo vs Erato

Iubire?
Iartă-mi franchețea, dar nu ești.
Nu ești rodul iubirii,
cel mult fructul pasiunii.
O mână slabă și o gură slobodă,
tremur fără frig,
beție fără alcool,
somn fără somnifer,
și somnifer fără somn,
tepușa de sub bărbie,
un ac fără ureche,
o ureche fără fund,
o gură bulimică;
mesteci într-una, dar nu digeri,
primești ca să dai afară;
rupi din om ca din fructul interzis,
apoi îl scuipi în față;
faci din esență talaz,
și din talaz esență;
un dig despicat,
un perete voluptos,
un punct imaginar de sprijin,
fata morgana cu nuri de cărămidă,
felație la un falus de lemn,
sugativă emoțională;
vai ce-ți mai plac emoțiile!
verde crud,
suc de oranj,
sare de lămâie,
suspine violet,
mărgăritare azurii,
răsărit de rubin,
roșu, roșu, roșu,
nu te mai saturi de roșu!
iribal de vise,
stupefacție albă la plic,
tutun cerebral,
parazit spiritual,
capușă sub aripa beteagă,
cloșcă cu microunde,
pui umflat cu gaze,
chibrit anal,
dirijabil fără dirijor,
orchestră fără note,
repetenție la școala vieții...
Iubire?
Iartă-mi franchețea, dar nu sunt.

Wednesday, May 25, 2011

De-a fi sau a nu fi

am fi moartea, am fi viața,
am fi totul amândoi,
răsăritul dimineața
și musonul car de ploi...

de-ai fi frunză, aș fi verde,
de-aș fi sânge, ai fi puls,
am fi ochiul și ce vede,
apa stelei și-al ei curs;

de-aș fi plantă, ai fi foaia,
de-ai fi lacrimi, aș fi cer,
am fi fulger și văpaia,
o morgana și-un mister;

de-aș fi sfânt, ai fi credință,
de-ai fi coajă, aș fi miez,
am fi rugă și dorință,
notă-naltă și diez;

de-ai fi mândră, aș fi demon,
de-aș fi vorbă, ai fi scris,
am fi Sophia și eon,
cerc hipnotic și-al său vis;

n-am fi moarte, n-am fi viață,
am fi zero, de-am fi doi,
întuneric dimineață
și muson secat de ploi...

Monday, May 23, 2011

Oroarea Ororilor

De ai timp să crezi,
umbre cu ochi verzi,
de-ai timp s-asculți,
limba celor muți ,
de ai timp să cați,
verde cal să-nhați,
iaca ce te-nvață,
zidul făr' de viață...

Din amurg de ceas,
din ceresc popas,
din gerosul vas,
din puternic glas,
mări, se pogoară,
un cristal pe scară,
ca mercur pe bară,
pompier de ceară,
parașută în misie,
căpitanul peste mie,
kamikaze-n vrie,
controlată isterie.

Văzând jocul pueril,
simțind iureș de stihie,
pân' și mortului îi vie,
pofta-n cui să nu mai fie;
din mormântul său de gheață,
din expresii fără față,
din mosor lipsit ață,
din misterul cel de ceață,
se clintește din uitare,
o statuie de vâltoare,
și purcede să măsoare,
cataracta de ninsoare.

Tifon în talazuri,
luceafar în stele,
umbrelă în ploaie,
turnată din ele;
o coasă în lanuri,
o voce în pilde,
o roată pe drumuri,
pavaj de merinde;
se vede și simte,
se simte și vede,
crede că gândește,
iar ce-a gândit crede.

Nici bine nu se săpuni,
pe chip cu feeria dalbă,
că-ndată îl și limpezi,
un putred nechezat de gloabă;
celestul scalp parc-obosi,
mătreața lui să o presare,
un parmezan îngălbenit,
un damf simfonic de picioare;
din floci de vată străluci,
chelia palidului soare,
scheletul glacial pieri,
lăsând un mugur și un punm de sare.

În sec surâsul îi plonja,
în gol vasele i se vărsară,
sătule de-ncărcarea grea,
a calmului de poleială;
dar cum să plece, să dispară,
cum să fie cel de-aseară,
dacă, din nouă, zece îl îmbună,
iară, din ele, una a vioară-i sună?
cum, când din eter continuă să ningă,
petale sângerii ce sacrul pot să-nvingă?
cum, când pretutindenea se plimbă,
pe strada roză vibrații de colindă?

Apollo în strofe,
pădure de iele,
fântână de arfe,
în haină de piele;
o minte-ntre gânduri,
obsesie-n minte,
un sens printre rânduri,
pereți de cuvinte;
se simte, le vede,
le vede și simte,
în minte se crede,
cu gândul se minte.

Nici bine nu se alipi,
cu botul de nectar să-l soarbă,
că iute îl și izgoni,
rugina unui sfârc de babă;
carnalul codru vesteji,
din frunza lui pică culoare,
iar din coroană îi fugi,
o muzică înălțătoare;
din contradicții se-adânci,
crevasa frunții gânditoare,
în craniul gol se rătăci,
privirea zânei trecătoare.

Ca valul rupt de dig urlă,
ca visul mort în închisoare,
eliberat în spațiul sterp,
al timpului cu nepăsare;
a dat să plece, să coboare,
în negre-odăi interioare,
dar cum să aibe fadul boltă,
cum să lase focul baltă?
cum, când din pământ tâșnește,
unda ce corpuri unește,
cum, când iaca-l împresoară,
aura unei nopți de vară?

Eros în împletiri,
unu-ntre numere,
buchet de aripi,
crescute pe umere;
dorință-ntre simțuri,
vapaie în vatră,
un foc și-o mâncare,
în casă de piatră;
le simte și vrea,
se vrea și le simte,
în minte le ia,
ca le-a luat minte.

Nici bine nu se ancoră,
cu pieptul de prundișul reavăn,
cât ai clipi îl dislocă,
mirosul de epavă țeapăn;
tandemul păsăresc prăji,
c-un tril sfărșit croncănitor,
la microunde rezonă,
cărbune și ozon în cor;
din repetiții răsări,
apus de dor de repetare,
din unu doi se decoji,
ca lemnul plescăit de mare.

Ca meteorul se trezi,
un înger fulgerat de sus,
incendiat de-un aer gri,
mai bine chiar să se fi dus;
și dă să plece de pe fus,
ca firul rupt, secretul spus,
ca șarpele sătul în vizuină,
spirală în adânc spre tihnă;
dar cum să uite, cum s-adoarmă,
cum să-și pună viața-n ramă,
cum, când totu-i o vitrină,
prin bolta grea de vin lumină?

Narcis în oglindă,
amorul cu sine,
tavan fără grinzi,
miracol ce-l ține;
o mână ce dă,
cealaltă primește,
din mila își ia,
din ea-și dăruiește;
se vede și vrea,
se vrea și vede,
gândește să ia,
că a luat crede.

Nici bine nu se rătăci,
cu capu-n norii de vânzare,
ca un făcut îl și găsi,
un moș cu palide bujoare;
un vid suflă prin galantare,
apel ratat de ajutor,
bucăți de sticlă grăitoare,
disfonic plâns din tainic for;
în floci de vată înoptă,
chelia veselului soare,
în beznă un schelet lăsă,
cu traista lui chiorăitoare.

Din față dosul își privi,
din urmă se uită-nainte,
imaginea în jur roti,
făr' să miște oseminte;
e ca plecat, ca-n vremuri sfinte,
un corp obez de-nvățăminte,
un spate-n cerc de griji adus,
etern actual, de somn răpus;
parc-ar mai vrea, parcă amână,
parcă potop stelar e vreme bună,
dar cum să stea, cum să rămână,
cum când vraja a vrăjeală-i sună?

Simțind jocul pueril,
văzând iureș de stihie,
pân' și viului se stinge,
pofta firii ce-l încinge;
în mormântul său de gheață,
în expresii fără față,
în mosor lipsit ață,
în misterul cel de ceață,
amortește în uitare,
o vâltoare curgătoare,
ce purcese prin ninsoare,
cataracta să-și măsoare.

Isterie reparată,
prabușire anulată,
o comandă retractată,
parașută-mpachetată,
lumânare înviată,
de foc retrocedată,
un cristal pe sticlă,
mări, se ridică,
în puternic glas,
în gerosul vas,
în ceresc popas,
în amurg de ceas.

...iaca ce nu-ți spune,
zidul fără nume,
de n-ai timp să cați,
verde cal să-nhați,
de n-ai timp s-asculți,
limba celor muți,
de n-ai timp să crezi,
umbre cu ochi verzi.

Thursday, May 19, 2011

Numai

.
.
.
doar un sfarsit
doar un inceput
doar o pornire
doar o comotie
doar o emotie
doar un sentiment
doar o intentie
doar o sugestie
doar un gand
doar un fulger
doar un nor
doar o furtuna
doar un ropot
doar o picatura
doar o lacrima
doar un suvoi
doar o viitura
doar o revarsare
doar o coplesire
doar o rabufnire
doar o retinere
doar o inchidere
doar o inlantuire
doar o gatuire
doar un nod
doar o apasare
doar o durere
doar o intepatura
doar un junghi
doar un cutit
doar un abator
doar un sacrificiu
doar un macel
doar un carnagiu
doar o carne
doar un instinct
doar o pofta
doar o placere
doar o slabiciune
doar o putere
doar o tarie
doar o beatitudine
doar un orgasm
doar o orgie
doar o betie
doar un fum
doar un suflu
doar o suflare
doar o realitate
doar o eliberare
doar o reverie
doar o plutire
doar un zbor
doar un inalt
doar un orizont
doar o panorama
doar o perspectiva
doar un ansamblu
doar o legatura
doar un legamant
doar o lege
doar o abatere
doar o pedeapsa
doar un verdict
doar un judecator
doar un rege
doar o curte
doar o casa
doar un camin
doar un scrum
doar un foc
doar o scanteie
doar o explozie
doar o spulberare
doar o stingere
doar o moarte
doar o agonie
doar un martiriu
doar un calvar
doar un travaliu
doar o nastere
doar o renastere
doar un miracol
doar o cosmogonie
doar un spatiu
doar o geometrie
doar un plan
doar o urmare 
doar un efect
doar un esec
doar un defect
doar un ideal
doar un ireal
doar o iluzie
doar un miraj
doar o aparitie
doar o naluca
doar un spirit
doar un spiritual
doar un sacru
doar o taina
doar un nepatruns
doar o frigare
doar un frig
foar o raceala
doar o distanta
doar un dor
doar o atractie
doar o neliniste
doar o cercetare
doar un ochi
doar o sfera
doar un cerc
doar un centru
doar un punct
doar o axa
doar o inclinatie
doar o dereglare
doar o ajustare
doar o perfectiune
doar un drept
doar un unghi
doar un cadru
doar o poza
doar un instantaneu
doar o clipita
doar un clipit
doar o bataie
doar o disputa
doar un pierzator
doar un motiv
doar un teren
doar un pamant
doar o resursa
doar o exploatare
doar un carbune
doar un negru
doar o negura
doar un intuneric
doar un neant
doar un nimic
doar un ceva
doar un maruntis
doar o moneda
doar o fata
doar un contur
doar o dalta
doar o piatra
doar un rinichi
doar o toxina
doar un remediu
doar un elixir
doar un savant
doar o formula
doar o viteza
doar un viteaz
doar o incercare
doar un prag
doar o poarta
doar o cale
doar un calator
doar o drumetie
doar o expeditie
doar o ratacire
doar o regasire
doar o descoperire
doar o lume
doar o natura
doar o viata
doar o vietate
doar un om
doar un interior
doar o incapere
doar o chilie
doar un sihastru
doar o singuratate
doar un pustiu
doar o dezolare
doar o devastare
doar o defrisare
doar o scalpare
doar un scalp
doar o chelie
doar o goliciune
doar un scrot
doar o castrare
doar o schimbare
doar o trecere
doar o petrecere
doar un dezmat
doar un extaz
doar un extrem
doar o limita
doar un interval
doar o multime
doar o masa
doar un scaun
doar un loc
doar un gol
doar un vid
doar o presiune
doar o nevoie
doar o dorinta
doar un refuz
doar o negare
doar o insistenta
doar o frustrare
doar o dementa
doar o reprimare
doar o violenta
doar un viol
doar o neputinta
doar un abandon
doar un avort
doar un potential
doar o risipa
doar un hoit
doar un odor
doar o poezie
doar un vers
doar un cuvant
doar o l i t e r a
doar e
doar a
doar e
.
.
.