Showing posts with label ploaie. Show all posts
Showing posts with label ploaie. Show all posts

Thursday, June 28, 2012

Antipaparuda

Nu mai plânge,
nor de sânge,
chip de lut,
ploaia îl frânge,
lacrima genuni împunge,
groapa cu senin o unge,
culcă-te în amintiri,
unde moartea nu ajunge;
viața mea,
nu te mai plânge!

Sunday, February 12, 2012

Nimeni acasa

Cioc! Cioc! Cioc!

Cine e?

Ci-n să fie? Un perete;
Am în grijă un bețiv,
Mort săracul după fete.

Ce-mi spui mie? Ce îmi pasă?
Dacă leșul te dărâmă,
Cere sprijin de la masă.

Da' de unde crezi că vine?
Îl goni și ea și patul,
Oful lui căzând pe mine.

Ia vorbește cu parchetul!
De nici blana nu-l primește,
Cum o să transceadă bietul?

Încercai și mă respinse;
Cică-i pun în cap mocheta,
Cel puțin așa îmi zise.

Chit că zace sub papuc,
Trebuie să-i dau dreptate,
Damfu-acela de tristețe,
Doar fereastra îl va scoate.

Apropo, nici ea nu-l vrea,
Aparent, e iar în toiul,
Flirtului cu o perdea...

Azi textile, ieri lumina,
La cât a vorbit cu ploaia,
Cred c-o va mânca rugina.

Ba pe mine igrasia,
De cascada emotivă,
Nu-și va potoli furia.

Roagă-te ca să-l dizolve,
Iar de nu crezi în magie,
Pune lustra să-l rezolve.

Nici nu vreau ca să aud,
El tot timpul îmi vorbește,
Chiar mă crezi atat de surd?

Namilă sentimentală,
Jur pe clanță că te-nșală,
Cu fereastra digitală.

Dar de ce crezi că-l destind?
Ea-l azvarle, eu îl prind,
Ea-l strivește, eu-l întind.

Cauți suflete uzate,
Pasionat de reciclare,
Ca un coș chitit pe fapte?

Zi-mi ceva ce nu-i pătat,
Imediat ce-a părăsit,
Banda ce l-a fabricat!

Ba mai bine zi-mi, Mesia,
Dacă tot m-ai deranjat,
Cum vrei să-ți salvez misia?

Mă gândeam să îi arăți,
Că există o scăpare,
Chiar prin mine, dacă poți.

Realizezi că ai să-l pierzi?
După ce îmi calcă pragul,
Mă-ndoiesc c-ai să-l mai vezi.

Duc o casa în spinare,
Nu mă frânge greutatea,
Ci verdeața fără Soare.



Țâr! Țâr! Țâr!

Cine e?

Ci-n să fie? Niște fete,
Căutăm un zid de sprijin,
Suntem toate mort de bete…

Wednesday, May 25, 2011

De-a fi sau a nu fi

am fi moartea, am fi viața,
am fi totul amândoi,
răsăritul dimineața
și musonul car de ploi...

de-ai fi frunză, aș fi verde,
de-aș fi sânge, ai fi puls,
am fi ochiul și ce vede,
apa stelei și-al ei curs;

de-aș fi plantă, ai fi foaia,
de-ai fi lacrimi, aș fi cer,
am fi fulger și văpaia,
o morgana și-un mister;

de-aș fi sfânt, ai fi credință,
de-ai fi coajă, aș fi miez,
am fi rugă și dorință,
notă-naltă și diez;

de-ai fi mândră, aș fi demon,
de-aș fi vorbă, ai fi scris,
am fi Sophia și eon,
cerc hipnotic și-al său vis;

n-am fi moarte, n-am fi viață,
am fi zero, de-am fi doi,
întuneric dimineață
și muson secat de ploi...

Tuesday, May 24, 2011

Fara urma

In parcul ruginit de ploi
incet tacerea se asterne,
copacii-s sufocati cu pene sloi
de gerul ce din nori se cerne.

In albia plina de noroi
inaltul isi clateste-amarul,
iar raul serpuind puroi
in buba lacului vomita jarul.

Un crivat suiera prin vai
si vai de cei ce-i aud cantul,
din limba-i pleaca doua cai
la stanga somn si cea mormantul.

Pe banca rupta dintr-un pom
un suflet umbra isi tranteste,
din plisc ii croncane un nom
pamantului ce tot primeste.

O urma zace-abandonata
de pasul ce-o calca pe jos,
se-ntreaba de-o pieri-ngropata
sau stearsa de un plans jegos.