Stigmatul

Ca la cruciadă,
Cu vizor și cască,
Sfântă promenadă,
Vaiere sub mască.

Ceresc popas,
Empireul hranei,
Hotel Parnas,
Pe plaja Morganei.

Pe-ale oglinzii valuri,
Vas făr` de șurub,
Selenare voaluri,
Nuntă de sucub.

Ulițe dosite,
În cetatea nopții,
Pietre bântuite,
Gem de scoală morții.

În câminul sacru,
Câutând scăpare,
Focul din năframă,
Ținta pusă are.

Plaiuri elizee,
Valuri de verdeață,
Grații de femeie,
Condamnat la viață.

Imn elvetian

până timpul plictisit cercul său abandonează

până raiul părăsit goliciunea își maschează

până norul încolțit floarea sa o dispensează

până patul împietrit plapuma își relaxează

până câmpul obosit pune capul pe-nserare

până cerul dezvelit prinde licurici în zare

până astrul amăgit cade scrum de-ntunecare

până chipul poleit iese inspirând din mare

până valul îndârjit rupe digul ce-l strâmtează

până calul înălbit face fulgi și decolează

până vântul năpustit vede gândul și-l vânează

până visul dezmorțit cască ochi și se sculptează