Showing posts with label religie. Show all posts
Showing posts with label religie. Show all posts

Saturday, August 4, 2012

Silentio iacta est

Lonely shepherd on a root,
calling things and teaching grammar,
and the silence fell like fruit.

Naughty pupils making clamor,
in the court that once was ours,
and the silence fell like hammer.

Heaven raging its guitars,
radiating waves of wonder,
and the silence fell like stars.

Earthly drum is torn asunder,
ash and fire bleed through ears,
and the silence fell like thunder.

The unknown unleashing fears,
sometimes treble, sometimes bass,
and the silence fell like tears.

Silver turning into brass,
slowly dripping all its spark,
and the silence fell like glass.

Beams of hope becoming ark,
the salvation of the heirs,
and the silence fell like dark.

Everything arrayed in pairs,
in the shelter stormed by vice,
and the silence fell like stairs.

Selfish babble has a price,
would that love had kept us mute,
and the silence fell like dice.

Sunday, February 12, 2012

Nimeni acasa

Cioc! Cioc! Cioc!

Cine e?

Ci-n să fie? Un perete;
Am în grijă un bețiv,
Mort săracul după fete.

Ce-mi spui mie? Ce îmi pasă?
Dacă leșul te dărâmă,
Cere sprijin de la masă.

Da' de unde crezi că vine?
Îl goni și ea și patul,
Oful lui căzând pe mine.

Ia vorbește cu parchetul!
De nici blana nu-l primește,
Cum o să transceadă bietul?

Încercai și mă respinse;
Cică-i pun în cap mocheta,
Cel puțin așa îmi zise.

Chit că zace sub papuc,
Trebuie să-i dau dreptate,
Damfu-acela de tristețe,
Doar fereastra îl va scoate.

Apropo, nici ea nu-l vrea,
Aparent, e iar în toiul,
Flirtului cu o perdea...

Azi textile, ieri lumina,
La cât a vorbit cu ploaia,
Cred c-o va mânca rugina.

Ba pe mine igrasia,
De cascada emotivă,
Nu-și va potoli furia.

Roagă-te ca să-l dizolve,
Iar de nu crezi în magie,
Pune lustra să-l rezolve.

Nici nu vreau ca să aud,
El tot timpul îmi vorbește,
Chiar mă crezi atat de surd?

Namilă sentimentală,
Jur pe clanță că te-nșală,
Cu fereastra digitală.

Dar de ce crezi că-l destind?
Ea-l azvarle, eu îl prind,
Ea-l strivește, eu-l întind.

Cauți suflete uzate,
Pasionat de reciclare,
Ca un coș chitit pe fapte?

Zi-mi ceva ce nu-i pătat,
Imediat ce-a părăsit,
Banda ce l-a fabricat!

Ba mai bine zi-mi, Mesia,
Dacă tot m-ai deranjat,
Cum vrei să-ți salvez misia?

Mă gândeam să îi arăți,
Că există o scăpare,
Chiar prin mine, dacă poți.

Realizezi că ai să-l pierzi?
După ce îmi calcă pragul,
Mă-ndoiesc c-ai să-l mai vezi.

Duc o casa în spinare,
Nu mă frânge greutatea,
Ci verdeața fără Soare.



Țâr! Țâr! Țâr!

Cine e?

Ci-n să fie? Niște fete,
Căutăm un zid de sprijin,
Suntem toate mort de bete…

Monday, September 26, 2011

Zelot

Și nu credeam să cânt vreodată,
Și nu credeam că am să sper,
Să ard cu tine deodată,
În loc să mă ridic la cer.

Și nu speram să am lumină,
Și nu speram să mă găsesc,
În două vorbe fără rimă,
Care din neguri încolțesc.

Și nu găseam un loc în mine,
Și nu găseam la loc un rost,
Când tot ce-i sfânt și ce e bine,
Fără de tine nici n-a fost.

Și nu rosteam la surzi minunea,
Și nu rosteam încât să cred,
Din aste piepturi crește lumea,
Iată un crez ce n-am să-l pierd!

Tuesday, August 16, 2011

Decolare

nouă lei își cată coama,
ca un prunc flămând pe mama,
ca Samson luptând cu teama,
capul gol își vrea coroana;

opt moriști își sfarmă dinții,
ca pe-un gând de smalțul minții,
un mister de piatra științii,
un damnat cinând cu sfinții;

șapte tonuri se destramă,
lanțul amical se sfarmă,
ploaia curcubeu-și cheamă,
numai negrul o ia-n seamă;

șase șerpi își beau otrava,
ca să stingă-n focuri zarva,
să topească-n febră graba,
să adoarmă toată slava;

cinci steluțe-și plâng lumina,
licurici sticlind ca mina,
o conștiință-n ring cu crima,
sufletul vărsându-și vina;

patru cumpeni rup cântarul,
crucile își duc calvarul,
vânturile șterg hotarul,
firmamentul stinge farul;

trei penaje merg, nu zboară,
nu mai cântă, ci doar zbiară,
nu au cioc, ci dinți de fiară,
porumbei blindați cu zmoală;

două inimi își pierd glasul,
cum un pas ratează dansul,
timpul uită cât e ceasul,
vinul viu golește vasul;

un întreg se-mparte-n fracții,
ca și viața în distracții,
o substanță în reacții,
sau amorul în atracții;

zero singur se râvnește,
ca egoul ce iubește,
o oglindă se privește,
a zbura e omenește;

Saturday, August 6, 2011

Spovedanie

Nu sunt orb, dar slavă cerului pentru pleoape!

Nu sunt mut, dar slavă cerului pentru buze!

Nu sunt surd, dar slavă cerului pentru mâini!

Nu sunt ciung, dar slavă cerului pentru pereți!

Nu sunt nesimțit, dar slavă cerului pentru somn!

Nu sunt rău, dar slavă cerului pentru iad!

Wednesday, May 25, 2011

Cimitirul Ideilor

Trecea la pranz pe calea Indolentei un convoi
Avea in cap un mort si-o cruce, dar pasii-i erau goi
Pe tron se-adapostea de Soare-o umbra
Sorbindu-si gandu-n sec pe gura ei cea sumbra

Oprindu-se-n amurg convoiul pe-aleea Vesnic Verde
Zarind in cap un mort si-o cruce cu-n scris ce-abia se vede
Aici isi doarme veacul sub neg de Luna un strigoi
Cinteste-n gand pe lespedea de huma, dar ochii ii sunt goi

Purcede convoiul cu lumina pe-artera Ce-o Sa Fie
Va pune-n cap un mort si-o cruce c-o mana de stafie
In inima-si va face coviltir c-o piatra, dar Zorii-i vor fi goi
De nu va resimti in gand pe unu pulsand in spatele lui doi

De-a fi sau a nu fi

am fi moartea, am fi viața,
am fi totul amândoi,
răsăritul dimineața
și musonul car de ploi...

de-ai fi frunză, aș fi verde,
de-aș fi sânge, ai fi puls,
am fi ochiul și ce vede,
apa stelei și-al ei curs;

de-aș fi plantă, ai fi foaia,
de-ai fi lacrimi, aș fi cer,
am fi fulger și văpaia,
o morgana și-un mister;

de-aș fi sfânt, ai fi credință,
de-ai fi coajă, aș fi miez,
am fi rugă și dorință,
notă-naltă și diez;

de-ai fi mândră, aș fi demon,
de-aș fi vorbă, ai fi scris,
am fi Sophia și eon,
cerc hipnotic și-al său vis;

n-am fi moarte, n-am fi viață,
am fi zero, de-am fi doi,
întuneric dimineață
și muson secat de ploi...

Monday, May 23, 2011

Oroarea Ororilor

De ai timp să crezi,
umbre cu ochi verzi,
de-ai timp s-asculți,
limba celor muți ,
de ai timp să cați,
verde cal să-nhați,
iaca ce te-nvață,
zidul făr' de viață...

Din amurg de ceas,
din ceresc popas,
din gerosul vas,
din puternic glas,
mări, se pogoară,
un cristal pe scară,
ca mercur pe bară,
pompier de ceară,
parașută în misie,
căpitanul peste mie,
kamikaze-n vrie,
controlată isterie.

Văzând jocul pueril,
simțind iureș de stihie,
pân' și mortului îi vie,
pofta-n cui să nu mai fie;
din mormântul său de gheață,
din expresii fără față,
din mosor lipsit ață,
din misterul cel de ceață,
se clintește din uitare,
o statuie de vâltoare,
și purcede să măsoare,
cataracta de ninsoare.

Tifon în talazuri,
luceafar în stele,
umbrelă în ploaie,
turnată din ele;
o coasă în lanuri,
o voce în pilde,
o roată pe drumuri,
pavaj de merinde;
se vede și simte,
se simte și vede,
crede că gândește,
iar ce-a gândit crede.

Nici bine nu se săpuni,
pe chip cu feeria dalbă,
că-ndată îl și limpezi,
un putred nechezat de gloabă;
celestul scalp parc-obosi,
mătreața lui să o presare,
un parmezan îngălbenit,
un damf simfonic de picioare;
din floci de vată străluci,
chelia palidului soare,
scheletul glacial pieri,
lăsând un mugur și un punm de sare.

În sec surâsul îi plonja,
în gol vasele i se vărsară,
sătule de-ncărcarea grea,
a calmului de poleială;
dar cum să plece, să dispară,
cum să fie cel de-aseară,
dacă, din nouă, zece îl îmbună,
iară, din ele, una a vioară-i sună?
cum, când din eter continuă să ningă,
petale sângerii ce sacrul pot să-nvingă?
cum, când pretutindenea se plimbă,
pe strada roză vibrații de colindă?

Apollo în strofe,
pădure de iele,
fântână de arfe,
în haină de piele;
o minte-ntre gânduri,
obsesie-n minte,
un sens printre rânduri,
pereți de cuvinte;
se simte, le vede,
le vede și simte,
în minte se crede,
cu gândul se minte.

Nici bine nu se alipi,
cu botul de nectar să-l soarbă,
că iute îl și izgoni,
rugina unui sfârc de babă;
carnalul codru vesteji,
din frunza lui pică culoare,
iar din coroană îi fugi,
o muzică înălțătoare;
din contradicții se-adânci,
crevasa frunții gânditoare,
în craniul gol se rătăci,
privirea zânei trecătoare.

Ca valul rupt de dig urlă,
ca visul mort în închisoare,
eliberat în spațiul sterp,
al timpului cu nepăsare;
a dat să plece, să coboare,
în negre-odăi interioare,
dar cum să aibe fadul boltă,
cum să lase focul baltă?
cum, când din pământ tâșnește,
unda ce corpuri unește,
cum, când iaca-l împresoară,
aura unei nopți de vară?

Eros în împletiri,
unu-ntre numere,
buchet de aripi,
crescute pe umere;
dorință-ntre simțuri,
vapaie în vatră,
un foc și-o mâncare,
în casă de piatră;
le simte și vrea,
se vrea și le simte,
în minte le ia,
ca le-a luat minte.

Nici bine nu se ancoră,
cu pieptul de prundișul reavăn,
cât ai clipi îl dislocă,
mirosul de epavă țeapăn;
tandemul păsăresc prăji,
c-un tril sfărșit croncănitor,
la microunde rezonă,
cărbune și ozon în cor;
din repetiții răsări,
apus de dor de repetare,
din unu doi se decoji,
ca lemnul plescăit de mare.

Ca meteorul se trezi,
un înger fulgerat de sus,
incendiat de-un aer gri,
mai bine chiar să se fi dus;
și dă să plece de pe fus,
ca firul rupt, secretul spus,
ca șarpele sătul în vizuină,
spirală în adânc spre tihnă;
dar cum să uite, cum s-adoarmă,
cum să-și pună viața-n ramă,
cum, când totu-i o vitrină,
prin bolta grea de vin lumină?

Narcis în oglindă,
amorul cu sine,
tavan fără grinzi,
miracol ce-l ține;
o mână ce dă,
cealaltă primește,
din mila își ia,
din ea-și dăruiește;
se vede și vrea,
se vrea și vede,
gândește să ia,
că a luat crede.

Nici bine nu se rătăci,
cu capu-n norii de vânzare,
ca un făcut îl și găsi,
un moș cu palide bujoare;
un vid suflă prin galantare,
apel ratat de ajutor,
bucăți de sticlă grăitoare,
disfonic plâns din tainic for;
în floci de vată înoptă,
chelia veselului soare,
în beznă un schelet lăsă,
cu traista lui chiorăitoare.

Din față dosul își privi,
din urmă se uită-nainte,
imaginea în jur roti,
făr' să miște oseminte;
e ca plecat, ca-n vremuri sfinte,
un corp obez de-nvățăminte,
un spate-n cerc de griji adus,
etern actual, de somn răpus;
parc-ar mai vrea, parcă amână,
parcă potop stelar e vreme bună,
dar cum să stea, cum să rămână,
cum când vraja a vrăjeală-i sună?

Simțind jocul pueril,
văzând iureș de stihie,
pân' și viului se stinge,
pofta firii ce-l încinge;
în mormântul său de gheață,
în expresii fără față,
în mosor lipsit ață,
în misterul cel de ceață,
amortește în uitare,
o vâltoare curgătoare,
ce purcese prin ninsoare,
cataracta să-și măsoare.

Isterie reparată,
prabușire anulată,
o comandă retractată,
parașută-mpachetată,
lumânare înviată,
de foc retrocedată,
un cristal pe sticlă,
mări, se ridică,
în puternic glas,
în gerosul vas,
în ceresc popas,
în amurg de ceas.

...iaca ce nu-ți spune,
zidul fără nume,
de n-ai timp să cați,
verde cal să-nhați,
de n-ai timp s-asculți,
limba celor muți,
de n-ai timp să crezi,
umbre cu ochi verzi.

Sunday, May 22, 2011

Exod

Ai legat rănile sufletului și i-ai deschis petalele,
dar întunericul le-a redeschis, le-a reînchis.

Ai transformat broaștele în prinți și fetițele în zâne,
dar întunericul i-a înecat...în lacrimile lor.

Ai preschimbat nodurile din gât în fluturi,
dar întunericul le-a făcut fundele cravate.

Ai invadat pustia infinitului cu zâmbete,
dar masca întunericului nu s-a clintit.

Ai domesticit gravitația și ai sălbăticit orizontul,
dar voința întunericului a rămas neîmblânzită.

Ai poruncit vulcanilor să scuipe culori în loc de cenușă,
dar bolta întunericului nu s-a înstelat.

Ai dezvelit pieptul cerului ca să spele cu lapte tot amarul,
dar întunericul tot nu s-a îndulcit.

Ai schimbat aurul în holde și ai pus foamei botniță,
dar întunericul tot nu s-a săturat.

Ai cutremurat cu lumina temeliile neantului, fără a trezi visele;
după trei eoni i-ai iertat privirea, însă gheața tot nu i s-a topit.

Ai potolit orice început de spasm din inima întunericului;
de teamă să nu prindă puls, a deschis porțile imaginației.

Stoluri nesfârșite de idei, întorcându-se la Tine, au galvanizat eterul,

cântând, cu trupurile aprinse de dorință, o simfonie onirică.

Saturday, May 21, 2011

Puiul Flambat

nu numai cei ce-adapa vina
in inima lor cea meschina
si-ascund privirea-nlacrimata
de ochii nepatati din cer

si-aceia care n-au vazut lumina
si-a caror haina inca n-are tina
se scurg in cloaca-nveninata
din care criminalii zbier

de cand justitia divina
vazand problema din gradina
a hotarat o noua soarta:
cea ca neconvertitii pier

din pantec de adulterina
ales ca bobul de neghina
in moarte fu scuipat la viata
copilul cu parinti de fier

iar vocea lui cea cristalina
prinsa-ntr-un cerc de ura plina
pe-o partitura mutilata
erupe ca un cor de cler:

si ziua mea fu minunata
dar ce-o fi ea mi-e un mister
caci noaptea ne-mpresoara toata
cu priza ei de colier

si prieteni noi ma sugrumara
sorbindu-mi golul din plamani
o mana si-un picior imi luara
ca sa mai cresc: asa-s de buni!

si mi-am hranit vocabularul
cu trei expresii noi cu „moarte"
pe-a patra mi-o hali vecinul
dar mi-o va da pe maine, poate

si ganduri noi ma-nconjurara
mintindu-ma ca-s ratacit
dar cele vechi le sufocara
strigandu-le ca suntem chit

si ma topesc in rugaciune
ma sting, m-aprind si iara sper
sa te pogori de sus, Minune
caci fara tine-i tare ger

Thursday, May 19, 2011

Necredinta

Deși se scrie "material",
Semantic, se citește "vomă",
Istorie, circular dedal,
De prigoniri ca-n fosta Romă...

Cum la sufleul temporal,
Doar codrul tău îi dă aromă,
De-ai rupe chiar și-un ac din el,
Vorace-aș tresări din comă!

Și cum la negrul nesfârșit,
Pulsația ta îi dă culoare,
De picuri doar un strop de rit,
Eu încolțesc, iar doliul moare!

Dar cum de sus te-ai dezlipit,
Să-mi spui cuvântul "înălțare",
Mă tem c-ai să rămâi un mit,
Pot crede-n Lună, nu în soare...

Moarte Asteptarii

durere,
caznă,
amăgiri,
din vrere își sorb seva,
așteaptă să le dai pomeni,
visare,
poze,
ceva

un zâmbet,
sincer,
un cuvânt,
un singur lucru îl produce,
așteaptă să îl sesizezi,
în cer,
oglinzi,
pe cruce

din coardă,
pană,
sau penel,
o lume nou-apare,
așteaptă să o mântuiești,
prin vorbe,
scris,
culoare

sapiență,
slavă,
dăruire,
sunt trei cuvinte rare,
așteaptă să le răsădim,
în gând,
trăiri,
purtare

Numai

.
.
.
doar un sfarsit
doar un inceput
doar o pornire
doar o comotie
doar o emotie
doar un sentiment
doar o intentie
doar o sugestie
doar un gand
doar un fulger
doar un nor
doar o furtuna
doar un ropot
doar o picatura
doar o lacrima
doar un suvoi
doar o viitura
doar o revarsare
doar o coplesire
doar o rabufnire
doar o retinere
doar o inchidere
doar o inlantuire
doar o gatuire
doar un nod
doar o apasare
doar o durere
doar o intepatura
doar un junghi
doar un cutit
doar un abator
doar un sacrificiu
doar un macel
doar un carnagiu
doar o carne
doar un instinct
doar o pofta
doar o placere
doar o slabiciune
doar o putere
doar o tarie
doar o beatitudine
doar un orgasm
doar o orgie
doar o betie
doar un fum
doar un suflu
doar o suflare
doar o realitate
doar o eliberare
doar o reverie
doar o plutire
doar un zbor
doar un inalt
doar un orizont
doar o panorama
doar o perspectiva
doar un ansamblu
doar o legatura
doar un legamant
doar o lege
doar o abatere
doar o pedeapsa
doar un verdict
doar un judecator
doar un rege
doar o curte
doar o casa
doar un camin
doar un scrum
doar un foc
doar o scanteie
doar o explozie
doar o spulberare
doar o stingere
doar o moarte
doar o agonie
doar un martiriu
doar un calvar
doar un travaliu
doar o nastere
doar o renastere
doar un miracol
doar o cosmogonie
doar un spatiu
doar o geometrie
doar un plan
doar o urmare 
doar un efect
doar un esec
doar un defect
doar un ideal
doar un ireal
doar o iluzie
doar un miraj
doar o aparitie
doar o naluca
doar un spirit
doar un spiritual
doar un sacru
doar o taina
doar un nepatruns
doar o frigare
doar un frig
foar o raceala
doar o distanta
doar un dor
doar o atractie
doar o neliniste
doar o cercetare
doar un ochi
doar o sfera
doar un cerc
doar un centru
doar un punct
doar o axa
doar o inclinatie
doar o dereglare
doar o ajustare
doar o perfectiune
doar un drept
doar un unghi
doar un cadru
doar o poza
doar un instantaneu
doar o clipita
doar un clipit
doar o bataie
doar o disputa
doar un pierzator
doar un motiv
doar un teren
doar un pamant
doar o resursa
doar o exploatare
doar un carbune
doar un negru
doar o negura
doar un intuneric
doar un neant
doar un nimic
doar un ceva
doar un maruntis
doar o moneda
doar o fata
doar un contur
doar o dalta
doar o piatra
doar un rinichi
doar o toxina
doar un remediu
doar un elixir
doar un savant
doar o formula
doar o viteza
doar un viteaz
doar o incercare
doar un prag
doar o poarta
doar o cale
doar un calator
doar o drumetie
doar o expeditie
doar o ratacire
doar o regasire
doar o descoperire
doar o lume
doar o natura
doar o viata
doar o vietate
doar un om
doar un interior
doar o incapere
doar o chilie
doar un sihastru
doar o singuratate
doar un pustiu
doar o dezolare
doar o devastare
doar o defrisare
doar o scalpare
doar un scalp
doar o chelie
doar o goliciune
doar un scrot
doar o castrare
doar o schimbare
doar o trecere
doar o petrecere
doar un dezmat
doar un extaz
doar un extrem
doar o limita
doar un interval
doar o multime
doar o masa
doar un scaun
doar un loc
doar un gol
doar un vid
doar o presiune
doar o nevoie
doar o dorinta
doar un refuz
doar o negare
doar o insistenta
doar o frustrare
doar o dementa
doar o reprimare
doar o violenta
doar un viol
doar o neputinta
doar un abandon
doar un avort
doar un potential
doar o risipa
doar un hoit
doar un odor
doar o poezie
doar un vers
doar un cuvant
doar o l i t e r a
doar e
doar a
doar e
.
.
.

Wednesday, May 18, 2011

Amin

Înger, Îngerașul meu,
Sol bălai cu trup de zeu,
Totdeauna fii cu mine,
Cum e gândul meu cu tine!

Din nimic, tu fă-mă mare,
Din ruini, tu fă-mă tare,
Pieptul gol mi-l oblojește,
Din pustiuri arbor crește!

Tuesday, May 17, 2011

Schimb de ostatici

Astrul vrea să te imite,
radiezi în inimi clei,
două suflete lipite,
trup de om, puteri de zei;

se reped din nori cuvinte,
ca s-atingă nurii tăi,
să primească sensuri sfinte,
ce separă buni de răi;

veșnice așezăminte,
își strămută locul lor,
sper-ați fi încălțăminte,
sărutare pe picior;

iarba coama-și netezește,
vântul nu-i țesală părul,
mantia lui te urmărește,
bronhii au să-i ducă dorul;

codrul haina sa jertfește,
din petale-ți face cale,
mii de trâmbiți ciripește,
haite latră osanale ;

lacrimi grele, argintate,
luna au format pe cer,
din icoanele uscate,
sub umbrela-ți de mister;

nervii nu mai vor a simte,
îi îmbată calmul tău,
cu pastile de i-aș minte,
mi s-ar năpusti în hău;

iată, toate-ți sunt predate,
dă-mi acuma ce-i al meu,
două vorbe ce rostite,
îl prefac pe om în zeu!

Sunday, May 8, 2011

De-a v-ati ascunselea

Cauta-ma-n izvor, cauta-ma-n motor, cauta-ma-n benzina,
cauta-ma-n gol, cauta-ma-n scurgere, cauta-ma-n balta,
cauta-ma-n poluare, cauta-ma-n scanteie, cauta-ma-n valtoare,
cauta-ma-n vapor, cauta-ma-n aer, cauta-ma-n nor,
cauta-ma-n sezon, cauta-ma-n picaj, cauta-ma-n cristal,
cauta-ma-n plapuma, cauta-ma-n bulgare, cauta-ma-n zbor,
cauta-ma-n vitrina, cauta-ma-n cadou, cauta-ma-n clinchet,
cauta-ma-n colind, cauta-ma-n nota, cauta-ma-n gand,
cauta-ma-n zambet, cauta-ma-n buzunar, cauta-ma-n lacrima,
cauta-ma-n gheata, cauta-ma-n suflet,
cauta-ma-napoi,
cauta-ma-n joben, cauta-ma-n carti,
cauta-ma-n semne, cauta-ma-n bob, cauta-ma-n vrej,
cauta-ma-n slava, cauta-ma-n pom, cauta-ma-n fruct,
cauta-ma-n stomac, cauta-ma-n afara, cauta-ma-n jos,
cauta-ma-n izolare, cauta-ma-n nesiguranta, cauta-ma-n teama,
cauta-ma-n regret, cauta-ma-n speranta, cauta-ma-n amintire,
cauta-ma-n vis, cauta-ma-n stele, cauta-ma-n soare,
cauta-ma-n luna, cauta-ma-n vers, cauta-ma-n rima,
cauta-ma-n inima, cauta-ma-n tot, cauta-ma-n magie,
cauta-ma-n descant, cauta-ma-n cerc, cauta-ma-n izvor...

Dar nu ma cauta-n oglinda,
nu ma cauta-n privire,
nu ma cauta in mine,
caci te vei zari pe tine!